(urinare)

  • 91urologie — UROLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul aparatului urinar şi al bolilor lui. – Din fr. urologie. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98  UROLOGÍE s. (med.) nefrologie. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …

    Dicționar Român

  • 92uropatie — UROPATÍE s. f. stare patologică a căilor urinare. (< fr. uropathie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 93orinata — (non com. urinata) s.f. [part. pass. femm. di orinare, urinare ]. [azione di orinare] ▶◀ Ⓣ (fisiol.) minzione, (pop.) pisciata …

    Enciclopedia Italiana

  • 94orinazione — /orina tsjone/ (o urinazione) s.f. [der. di orinare, urinare ], non com. [secrezione ed emissione dell urina] ▶◀ Ⓣ (fisiol.) diuresi, Ⓣ (fisiol.) minzione, orinata, (pop.) pisciata …

    Enciclopedia Italiana

  • 95urinieren — uri|nie|ren <aus gleichbed. mlat. urinare> Urin ausscheiden; harnen …

    Das große Fremdwörterbuch

  • 96Auerhahn — Sm Männchen des größten Wildhuhns erw. fach. (10. Jh.), mhd. ūrhan, ahd. ūrhano Stammwort. Aus vd. * ūra hanōn m. Auerhahn ; das Vorderglied auch als ahd. orre huon Auerhenne , fnhd. orrehan, das mit anord. orri Birkhuhn vergleichbar ist.… …

    Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • 97urinate — (v.) 1590s, from M.L. urinatus, pp. of urinare, from urina (see URINE (Cf. urine)). Related: Urinated; urinating …

    Etymology dictionary

  • 98urinate — verb discharge urine from the body. Derivatives urination noun Origin C16: from med. L. urinat , urinare urinate …

    English new terms dictionary

  • 99orinar — (Del lat. urināre). 1. intr. Expeler naturalmente la orina. U. t. c. prnl.) 2. tr. Expeler por la uretra algún otro líquido. Orinar sangre. ☛ V. cuerno de orinar …

    Diccionario de la lengua española

  • 100urinate — ► VERB ▪ discharge urine. DERIVATIVES urination noun. ORIGIN Latin urinare …

    English terms dictionary

Страницы