(incantare)
91seducţie — SEDÚCŢIE, seducţii, s.f. Faptul de a seduce; atracţie deosebită exercitată asupra cuiva; captivare. ♦ Corupţie. – Din fr. séduction, lat. seductio, onis. Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX 98 SEDÚCŢIE s. 1. v. încântare. 2. v.… …
92strălucit — STRĂLUCÍT, Ă, străluciţi, te, adj. 1. Care străluceşte; strălucitor, lucitor, sclipitor. 2. fig. (Despre oameni) Distins, remarcabil prin însuşirile spirituale. ♦ (Despre abstracte) Plin de glorie, de onoare; glorios. ♦ Fastuos, bogat, splendid.… …
93subjugat — SUBJUGÁT, Ă, subjugaţi, te, adj. 1. Care a fost cucerit de o putere străină. 2. Care este în dependenţă economică sau politică. 3. fig. Plin de încântare, de admiraţie; fermecat. – v. subjuga. Trimis de IoanSoleriu, 27.07.2004. Sursa: DEX 98 … …
94tefericie — TEFERICÍE s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
95vrajă — VRÁJĂ, vrăji, s.f. 1. (În basme şi în superstiţii) Acţiunea de a vrăji şi rezultatul ei; transformare miraculoasă a lucrurilor; mijloace magice întrebuinţate pentru aceasta; farmec, vrăjitorie. ♦ Descântec. 2. Atmosferă de încântare, de farmec,… …
96vrăjire — VRĂJÍRE, vrăjiri, s.f. (Rar) Acţiunea de a vrăji şi rezultatul ei. – v. vrăji. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VRĂJÍRE s. v. încântare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime vrăjíre s. f., g. d. art. vrăjírii; …
97îmbătare — ÎMBĂTÁRE s.f. 1. Acţiunea de a (se) îmbăta (1) şi rezultatul ei; ameţeală. 2. fig. Tulburare adâncă (şi plăcută); încântare. – v. îmbăta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Îmbătare ≠ dezbătare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …
98încântec — s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
99încântic — ÎNCÂNTIC, încântice, s.n. (înv., rar) Încântare. [var.: încântec s.n.] – Din încânta + cântec. Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: DLRM …
100îndulci — ÎNDULCÍ, îndulcesc, vb. IV. 1. tranz. A face ca o mâncare sau o băutură să fie (mai) dulce (prin adaos de zahăr, miere etc.); p. ext. (pop.) a face mai gustos. ♦ refl. A mânca dintr o mâncare gustoasă; a se înfrupta. ♢ expr. A se îndulci la ceva …
