(incantare)

  • 81fermecat — FERMECÁT, Ă, fermecaţi, te, adj. 1. Plin de încântare, cuprins de admiraţie. 2. (În basme şi în superstiţii) Aflat sub puterea unei vrăji; vrăjit. [var.: (pop.) fărmăcát, ă adj.] – v. fermeca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …

    Dicționar Român

  • 82halal — HALÁL interj. Exclamaţie care exprimă admiraţia; bravo! ♢ expr. (fam.) Halal mie (sau ţie etc.) sau halal să mi (sau să ţi etc.) fie! = bravo! te felicit! să ţi fie de bine! – Din tc. halal. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HALÁL… …

    Dicționar Român

  • 83magie — MAGÍE, magii, s.f. 1. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etc. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etc. 2. fig. Putere irezistibilă de atracţie, de… …

    Dicționar Român

  • 84phi — interj. (fam.; adesea pronunţat cu i prelungit) Exclamaţie care exprimă: a) bucurie, mulţumire, încântare; b) mirare, surpriză; dezaprobare; c) repulsie, dezgust. [var.: phiu, pi interj.] – Onomatopee. Trimis de oprocopiuc, 15.03.2004. Sursa: DEX …

    Dicționar Român

  • 85piştă — PÍŞTĂ s. v. aliment, hrană, mâncare. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime  píştă, píşte şi píşti, s.f. (înv.) 1. hrană, mâncare. 2. (fig.) desfătare, delectare, încântare. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR  píştă ( te), s.f. –… …

    Dicționar Român

  • 86radia — RADIÁ1, radiez, vb. I. 1. intranz. şi tranz. (La pers. 3) A emite, a împrăştia raze de lumină, de căldură, unde sonore sau fascicule de particule radial, în toate direcţiile. 2. intranz. fig. A avea o înfăţişare care reflectă fericire, bucurie… …

    Dicționar Român

  • 87radios — RADIÓS, OÁSĂ, radioşi, oase, adj. 1. Care străluceşte, răspândind raze de lumină; luminos, strălucitor. 2. fig. (Despre figura omenească) Care exprimă seninătate, veselie, fericire; (despre oameni) cu expresie de fericire; voios, senin, încântat …

    Dicționar Român

  • 88rai — RAI1 s.n. Loc plin de încântare şi de fericire unde, potrivit credinţelor religioase, ar ajunge după moarte sufletele celor care respectă preceptele religiei; paradis, eden, cer2 (3). ♦ fig. Loc din natură deosebit de frumos. ♦ fig. Loc în care… …

    Dicționar Român

  • 89răpire — RĂPÍRE, răpiri, s.f. Acţiunea de a răpi şi rezultatul ei; răpitură. [var.: (înv. şi pop.) hrăpíre s.f.] – v. răpi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂPÍRE s. 1. (jur.) (liv …

    Dicționar Român

  • 90seducere — SEDÚCERE, seduceri, s.f. Faptul de a seduce; seducţie. – v. seduce. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SEDÚCERE s. 1. v. încântare. 2. ademenire, atracţie, ispită, seducţie, tentaţie, (înv.) blaznă, iscuşenie, năpastă, săblaznă,… …

    Dicționar Român