(barbita)
21bărbişoară — BĂRBIŞOÁRĂ, bărbişoare, s.f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Barbă + suf. işoară. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂRBIŞOÁRĂ s. bărbiţă, bărbuşoară, bărbuţă. (Purta o bărbişoară.)… …
22bărbuşoară — BĂRBUŞOÁRĂ, bărbuşoare, s.f. 1. (Rar) Diminutiv al lui barbă; bărbuţă. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene plăcut mirositoare; micsandră sălbatică (Erysimum repandum). * Compus: bărbuşoară de munte = plantă erbacee din… …
23pieptar — PIEPTÁR, pieptare, s.n. 1. Obiect de îmbrăcăminte (de postav, de lână etc.) fără mâneci, care acoperă ca o vestă partea superioară a corpului; spec. cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat, încheiat în faţă sau pe umăr;… …
24barbatana — s. f. 1. [Zoologia] Cada um dos órgãos membranosos exteriores que servem para os peixes e outros animais aquáticos se moverem. 2. Calçado de borracha flexível, cuja parte da frente é prolongada para permitir maior rapidez a nadadores ou… …
25barbiton — ˈ ̷ ̷ ̷ ̷ˌtän noun (plural barbitons or barbita) Etymology: Latin barbitos, barbiton, from Greek 1. also barbitos : an ancient Greek musical instrument resembling a lyre 2 …
