furator

furator
fūrātor, ōris m. Tert = fur

Латинско-русский словарь. 2003.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Смотреть что такое "furator" в других словарях:

  • furător — FURĂTÓR, OÁRE, furători, oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoţ. – Fura + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FURĂTÓR s. v. bandit, hoţ, pungaş, tâlhar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  furătór… …   Dicționar Român

  • JAPONIA — s. IAPONICAE ins. Zipangry Paulo Veneto, Chryse Magino, Aurea Chersonesus Merc hodie le Iapon Gallis, Iapan Hispanis et Bata vis, regio ampla Asiae, in mari Or. s. Sinico, quae tum nativâ suâ nobilitate, tum rerum ab Europaeis ibi gestarum… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • fura — FURÁ, fur, vb. I. tranz. 1. A şi însuşi pe ascuns sau cu forţa un lucru care aparţine altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu l; a hoţi, a jefui, a prăda. ♢ loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ♢ expr. Pe… …   Dicționar Român

  • hoţ — HOŢ, HOÁŢĂ, hoţi, hoaţe, s.m. şi f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (fam.) Om ştrengar, şiret. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HOŢ s. 1. pungaş, (astăzi rar) prădător, (înv. şi …   Dicționar Român

  • tâlhar — TÂLHÁR, tâlhari, s.m. 1. Persoană care comite o tâlhărie; bandit. ♦ Epitet dat unui om ticălos, nemernic. 2. (fam.) Ştrengar, hoţoman, şmecher. [var.: (reg.) tălhár s.m.] – et. nec. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FOAIA… …   Dicționar Român


Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»