- strigare
- strigare vt pop v. districare
Итальяно-русский словарь. 2003.
strigare
Смотреть что такое "strigare" в других словарях:
strigare — STRIGÁRE, strigări, s.f. Acţiunea de a striga şi rezultatul ei. I. Strigăt (1), răcnet, ţipăt. II. 1. Exprimare în cuvinte a unui sentiment puternic. ♢ loc. adv. (Rar) Cu strigări (înalte) = cu voce tare, cu accente puternice. ♦ Zgomot, larmă de… … Dicționar Român
strigare — v. tr. [lat. extrīcare, der. di tricae arum intrighi , col pref. ex ] (io strigo, tu strighi, ecc.), non com. [sciogliere qualcosa di intricato e confuso, anche fig.: s. i capelli ; s. una faccenda complicata ] ▶◀ dipanare, districare,… … Enciclopedia Italiana
strigare — stri·gà·re v.tr. BU districare, sbrogliare, dipanare; anche fig. {{line}} {{/line}} VARIANTI: 1stricare. DATA: av. 1311. ETIMO: lat. extrīcāre, comp. di ex fuori, da e tricae, nom. pl., intrighi … Dizionario italiano
strigare — v. tr. (lett.) districare, dipanare, sbrogliare, sciogliere, sgrovigliare, sviluppare CONTR. aggrovigliare, intricare, ingarbugliare, avviluppare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
STRIGA — castrense vocabulum, in qua equi ordine dispositi renebantur in castris. Imo et milites per strigam sub papilionibus terendisse, Hyginus docet Gromaticô de Castrametatione. Etat enim Striga spatium in castris longum pedes 120. latum pedes 60.… … Hofmann J. Lexicon universale
apel — APÉL, apeluri, s.n. 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr un colectiv, spre a verifica prezenţa lor într un anumit loc. 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor, unei colectivităţi etc. 3. Cerere, rugăminte. ♢ loc. vb. A face… … Dicționar Român
striga — STRIGÁ, strig, vb. I. I. intranz. 1. A scoate sunete puternice, ţipete; a răcni. ♦ A semnaliza ceva prin ţipete; a cere ajutor prin ţipete. 2. (Despre animale şi păsări) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei. II. 1. tranz. A spune, a … Dicționar Român
strigăt — STRÍGĂT, strigăte, s.n. 1. Cuvânt, şir de sunete emise de cineva cu voce ridicată; ţipăt, strigare. ♦ Invocare. 2. Anunţare, semnalizare (cu voce puternică); comandă. 3. Sunet, şir de sunete sau zgomot caracteristic scos de un animal sau de o… … Dicționar Român
sbrogliare — [der. di imbrogliare, per sostituzione del pref. s (nel sign. 1) a in 1] (io sbròglio, ecc.). ■ v. tr. 1. [districare ciò che è arruffato, aggrovigliato e sim.: s. un nodo, la matassa ] ▶◀ dipanare, districare, sciogliere, sgrovigliare, (non… … Enciclopedia Italiana
Aroumain — Armãneascã, Armãneshce, Armâneashti, Armânã. Parlée aux Albanie, Bulgarie, Grèce, Macédoine, Roumanie, Serbie Région Balkans Nombre de locuteurs environ 2,5 million[1] … Wikipédia en Français
Langue aroumaine — Aroumain Aroumain Armãneascã, Armãneshce, Armâneashti, Makedon armânâ Parlée aux Balkans Région Europe du Sud Nombre de locuteurs plus de 3.2 million ?[réf. nécessaire] Classification par famille … Wikipédia en Français
