- enumerare
- (-umero) vt1) считать; перечислять; пересчитывать2) нумеровать•Syn:numerare, noverare, elencare, catalogareAnt:considerare in massa / nell'insieme, inglobare
Итальяно-русский словарь. 2003.
enumerare
Смотреть что такое "enumerare" в других словарях:
enumerare — ENUMERÁRE, enumerări, s.f. Acţiunea de a enumera şi rezultatul ei; înşirare, enumeraţie. – v. enumera. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 ENUMERÁRE s. enumeraţie, înşirare, înşiruire. (A face enumerare tuturor elementelor.) Trimis de… … Dicționar Român
enumerare — v. tr. [dal lat. enumerare, der. di numerare, col pref. e ] (io enùmero, ecc.). [esprimere ordinatamente, uno dopo l altro, gli elementi di una serie: e. i meriti di qualcuno ] ▶◀ elencare, (iron., non com.) sciorinare, (fam.) snocciolare.… … Enciclopedia Italiana
enumerare — index enumerate, recite, specify Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 … Law dictionary
enumerare — e·nu·me·rà·re v.tr. (io enùmero) CO presentare una dopo l altra una serie di cose, elencare: enumerare i pregi, i rischi di qcs. Sinonimi: elencare, esporre. {{line}} {{/line}} DATA: av. 1527. ETIMO: dal lat. enŭmerāre, v. anche numerare … Dizionario italiano
enumerare — {{hw}}{{enumerare}}{{/hw}}v. tr. (io enumero ) Esporre le cose una dopo l altra con ordine; SIN. Elencare … Enciclopedia di italiano
enumerare — v. tr. elencare, esporre, numerare, catalogare, registrare, annoverare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
énumérer — [ enymere ] v. tr. <conjug. : 6> • 1748 ; h. 1505; lat. enumerare, de numerus « nombre » ♦ Énoncer un à un (les éléments d un tout). ⇒ citer, compter, dénombrer, détailler, recenser. Énumérer les articles d un compte, les circonstances. Si… … Encyclopédie Universelle
listă — LÍSTĂ, liste, s.f. Foaie, document, act (scris de mână sau tipărit) care conţine o enumerare de persoane, fiinţe, obiecte, date etc.; înşirare, într o anumită ordine, a unor nume de persoane sau de obiecte, a unor date etc. ♢ Listă de bucate sau… … Dicționar Român
enumerativ — ENUMERATÍV, Ă, enumerativi, e, adj. Care conţine o enumerare, privitor la o enumerare. – Din fr. énumératif. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 enumeratív adj. m., pl. enumeratívi; f. sg. enumeratívă, p … Dicționar Român
enumeraţie — ENUMERÁŢIE, enumeraţii, s.f. 1. Enumerare. 2. Figură de stil care constă în înşirarea unor argumente, fapte etc. privitoare la aceeaşi împrejurare sau temă. ♦ (înv.) Parte a unui discurs care precedă peroraţia şi în care autorul recapitulează… … Dicționar Român
enumerar — (Del lat. enumerare.) ► verbo transitivo Exponer o nombrar varias cosas de manera sucesiva y ordenada: ■ enumerar las virtudes de la homenajeada. SINÓNIMO contar listar * * * enumerar (del lat. «enumerāre») tr. Nombrar o *exponer varias ↘cosas,… … Enciclopedia Universal
