- decorticare
- decorticare (-òrtico) vt 1) снимать <сдирать> кору, окорять, окоривать 2) снимать <сдирать> шкуру, свежевать
Итальяно-русский словарь. 2003.
Итальяно-русский словарь. 2003.
decorticare — DECORTICÁRE, decorticări, s.f. Acţiunea de a decortica şi rezultatul ei; decorticaţie. 1. Operaţie de desprindere şi de înlăturare a cojilor de pe unele seminţe în vederea consumului sau prelucrării ulterioare a acestora. 2. Îndepărtare… … Dicționar Român
decorticare — v. tr. [dal lat. decorticare, der. di cortex tĭcis corteccia , col pref. de ] (io decòrtico, tu decòrtichi, ecc.). [togliere la pelle a un animale morto] ▶◀ scorticare, scuoiare, spellare … Enciclopedia Italiana
decorticare — de·cor·ti·cà·re v.tr. (io decòrtico) 1. CO togliere la buccia, l involucro, la cotenna: decorticare un tronco, i semi di lino, un pezzo di lardo 2. TS ecol. asportare uno strato di superficie da un terreno contaminato {{line}} {{/line}} DATA:… … Dizionario italiano
decorticare — v. tr. 1. togliere la corteccia 2. sbucciare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
décortiquer — [ dekɔrtike ] v. tr. <conjug. : 1> • 1826 ; lat. decorticare, de cortex, corticis « écorce » I ♦ 1 ♦ Dépouiller (une tige, une racine) de son écorce; séparer (un fruit, une graine) de son enveloppe. Décortiquer des arachides en coque. Par… … Encyclopédie Universelle
decorticaţie — DECORTICÁŢIE, decorticaţii, s.f. Decorticare. – Din fr. décortication, lat. decorticatio. Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DECORTICÁŢIE s. v. decorticare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime decorticáţie s. f. (sil. ţi e) … Dicționar Român
decortica — DECORTICÁ, decortichez, vb. I. tranz. 1. A desprinde şi a înlătura cojile de pe unele seminţe în vederea consumului. ♦ A curăţa de coajă arborii, cu scopul de a stârpi insectele dăunătoare şi ouăle lor. 2. (med.) A îndepărta chirurgical, total… … Dicționar Român
decorticazione — de·cor·ti·ca·zió·ne s.f. 1. CO il decorticare e il suo risultato; estens., escoriazione, abrasione Sinonimi: sbucciatura, scorticatura, scorticazione | sbucciatura, scorticatura. 2. TS bot. caduta di parte della scorza che avviene nei tronchi di… … Dizionario italiano
Decorticate — De*cor ti*cate, v. t. [imp. & p. p. {Decorticated}; p. pr. & vb. n. {Decorticating}.] [L. decorticatus, p. p. of decorticare to bark; de + cortex bark.] To divest of the bark, husk, or exterior coating; to husk; to peel; to hull. Great barley… … The Collaborative International Dictionary of English
Decorticated — Decorticate De*cor ti*cate, v. t. [imp. & p. p. {Decorticated}; p. pr. & vb. n. {Decorticating}.] [L. decorticatus, p. p. of decorticare to bark; de + cortex bark.] To divest of the bark, husk, or exterior coating; to husk; to peel; to hull.… … The Collaborative International Dictionary of English
Decorticating — Decorticate De*cor ti*cate, v. t. [imp. & p. p. {Decorticated}; p. pr. & vb. n. {Decorticating}.] [L. decorticatus, p. p. of decorticare to bark; de + cortex bark.] To divest of the bark, husk, or exterior coating; to husk; to peel; to hull.… … The Collaborative International Dictionary of English