consumare (1) — {{hw}}{{consumare (1)}{{/hw}}A v. tr. 1 Ridurre in cattivo stato con l uso continuo: consumare gli abiti | (est.) Sprecare, sciupare (anche fig.): consumare il tempo inutilmente. 2 Adoperare, usare: consumare l acqua, la luce | Mangiare o bere:… … Enciclopedia di italiano
consumare — 1con·su·mà·re v.tr. FO 1a. logorare, deteriorare per usura: consumare le scarpe, il collo della camicia; l attrito ha consumato la fune Sinonimi: corrodere, usurare. 1b. fig., ridurre danneggiando progressivamente: lo studio consuma la vista… … Dizionario italiano
consumare — CONSUMÁRE1, consumări, s.f. Acţiunea de a consuma1 şi rezultatul ei; consumaţie. – v. consuma1. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CONSUMÁRE2, consumări, s.f. Acţiunea de a (se) consuma2 şi rezultatul ei; sleire, epuizare; nimicire,… … Dicționar Român
consumare — consumare1 [dal lat. consumĕre ]. ■ v. tr. 1. a. [usare qualcosa fino a esaurirla: c. un vestito ] ▶◀ (ant.) consumere, (non com.) lisare, logorare, sciupare, usurare. b. [usare qualcosa fino al suo esaurimento: c. le sigarette ; c. il… … Enciclopedia Italiana
consumare — consuma/re (1) A v. tr. 1. logorare, sciupare, corrodere, rodere, rosicchiare, erodere, incidere, limare, intaccare, guastare, rovinare, distruggere □ finire, esaurire □ (il fisico) stremare, ardere (fig.), divorare (fig.), struggere (lett.) □ ( … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
strjsc — consumare, logorare, distruggere lentamente … Dizionario Materano
mangiare — 1man·già·re v.tr. FO 1. ingerire alimenti solidi o semisolidi masticandoli e deglutendoli: mangiare pane e formaggio, mangi poca verdura, abbiamo mangiato una torta squisita, il medico mi ha proibito di mangiare fritti | ass., consumare cibo:… … Dizionario italiano
logorare — [lat. lucrari guadagnare, risparmiare , e quindi consumare fino all estremo per risparmiare ] (io lógoro, ecc.). ■ v. tr. 1. [far diventare inservibile un oggetto a poco a poco, per lungo o cattivo uso: l. i polsini della camicia ] ▶◀ (non com.)… … Enciclopedia Italiana
autofagie — AUTOFAGÍE, autofagii, s.f. (med.) Consumare a propriilor ţesuturi de către un organism supus inaniţiei. [pr.: a u ] – Din fr. autophagie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 autofagíe (sil. a u ) g. d. art. autofagíei Trimis de… … Dicționar Român
consumaţie — CONSUMÁŢIE, consumaţii, s.f. 1. Faptul de a consuma1. ♢ expr. A da (un produs) în consumaţie = a pune (un produs) la dispoziţia publicului. 2. Totalitatea alimentelor pe care le consumă cineva într un local public. [var.: (înv.) consumaţiúne… … Dicționar Român
polifagie — POLIFAGÍE s.f. 1. Formă de nutriţie în care intră hrană variată, aparţinând mai multor tipuri biologice; spec. proprietate a unor paraziţi de a ataca vieţuitoarele gazdă din specii şi din familii diferite. 2. Simptom caracteristic diabetului… … Dicționar Român
