- cellaio
-
I m уст.; = cellario
см. cantinaII уст.; = cellarioсм. cantiniere
Итальяно-русский словарь. 2003.
Итальяно-русский словарь. 2003.
cellaio — 1cel·là·io s.m. var. → 1cellario. 2cel·là·io s.m. OB cantiniere, dispensiere {{line}} {{/line}} DATA: 2Є metà XIII sec. ETIMO: lat. cellarĭu(m) agg., der. di cella piccola stanza; cantina, dispensa … Dizionario italiano
cellaio — pl.m. cellai sing.f. cellaia pl.f. cellaie … Dizionario dei sinonimi e contrari
cellier — (sè lié ; l r ne se lie jamais ; au pluriel l s se lie : les sè lié z et les greniers) s. m. Lieu, au rez de chaussée d une maison, pour serrer le vin et autres provisions. Nous n avons qu un cellier et pas de cave. HISTORIQUE XIIe s. • Et… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
celar — CELÁR, celare, s.n. Mică încăpere în locuinţele ţărăneşti, pentru păstrarea alimentelor şi a obiectelor casnice. – lat. cellarium. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CELÁR s. (înv.) veghetoare. (celar la stână.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
chelar — CHELÁR, chelari, s.m. Persoană care deţinea cheile cămării sau pivniţei şi care administra proviziile unei gospodării boiereşti. – Din sl. kelarŭ. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHELÁR s. pivnicer. Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
cellerario — /tʃel:e rarjo/ (ant. celleraio) s.m. [dal lat. mediev. cellerarius, lat. tardo cellerarius, der. di cellarium cantina, dispensa ] (f. a ). (eccles.) [chi sovrintende alla dispensa di un convento] ▶◀ cantiniere, (ant.) cellaio, (ant.) cellario,… … Enciclopedia Italiana