- remora
- (латинское) помеха обыкновенный прилипало (Echeneis naucrates) акулья ремора (Remora remora)
Большой англо-русский и русско-английский словарь. 2001.
remora
Смотреть что такое "remora" в других словарях:
Remora — Remora … Wikipédia en Français
rémora — [ remɔra ] n. m. • 1562; lat. remora « retardement », de remorari « retarder, arrêter » 1 ♦ Zool. Poisson téléostéen (perciformes), dont la tête est pourvue sur la face supérieure d un disque adhésif qui lui permet de s attacher à de gros… … Encyclopédie Universelle
Remora — Rem o*ra (r?m ?*r?), n. [L.: cf. F. r[ e]mora.] [1913 Webster] 1. Delay; obstacle; hindrance. [Obs.] Milton. [1913 Webster] 2. (Zo[ o]l.) Any one of several species of fishes belonging to {Echeneis}, {Remora}, and allied genera. Called also… … The Collaborative International Dictionary of English
Remora — Rem o*ra (r?m ?*r?), n. [L.: cf. F. r[ e]mora.] [1913 Webster] 1. Delay; obstacle; hindrance. [Obs.] Milton. [1913 Webster] 2. (Zo[ o]l.) Any one of several species of fishes belonging to {Echeneis}, {Remora}, and allied genera. Called also… … The Collaborative International Dictionary of English
remora (1) — {{hw}}{{remora (1)}{{/hw}}s. f. 1 (lett.) Indugio, freno: porre una remora alla corruzione. 2 Scia laterale di nave. remora (2) {{hw}}{{remora (2)}{{/hw}}s. f. Pesce osseo marino con corpo slanciato, che ha sul capo un disco adesivo a ventosa con … Enciclopedia di italiano
remora — remóra s. f. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REMÓRA s. f. peşte având un disc adeziv pe cap, cu care se fizează pe funduri de bărci, de corăbii. (< fr. rémora, lat. remora) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
remoră — REMÓRĂ s.f. Peşte având un disc adeziv pe cap, cu care se fixează pe funduri de bărci, de corăbii. [< it. remora, fr. rémora, lat. remora]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
REMORA — Graecis ἐχενηῒς, a navibus sistendis, seu retinendis; item Ναυκράτης, ab eadem causa: Latinis aliter Remeligo: Plautus, Casinâ, Actu 4. sc. 3. v. 7. secundum quosdam. Nam quid illae tam diu intus remorantur remeliigines. Pisciculus dicitur, cui… … Hofmann J. Lexicon universale
rémora — sustantivo femenino 1. (macho y hembra) Familia Echeneidae. Pez teleósteo marino de color grisaceo, que se une con una especie de ventosa que tiene en la cara superior de la cabeza a objetos flotantes o a otros peces mayores, con los que convive… … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
remora — / rɛmora/ s.f. [dal lat. remŏra, der. di mora indugio ], lett. 1. [spec. al plur., ciò che ritarda o ostacola qualcosa: non porre remore ] ▶◀ freno, impedimento, intralcio, ostacolo. 2. [spec. al plur., ciò che trattiene dall agire: non avere… … Enciclopedia Italiana
remora — sucking fish, 1560s, from L. remora, lit. delay, hindrance, from re back + mora delay; so called because the fish were believed by the ancients to retard a vessel to which they attached themselves. Pliny writes that Antony s galley was delayed by … Etymology dictionary
