- decit
- [decimal digit]
1) десятичная цифра;
десятичный разряд
2) десятичный знак десятичная цифра
Большой англо-русский и русско-английский словарь. 2001.
decit
Смотреть что такое "decit" в других словарях:
Non concedantur citationes priusquam exprimatur super qua re fieri decit citatio — Citations ought not to be granted before it has been stated for what cause it is fitting that a citation should be made or issued … Ballentine's law dictionary
aripă — ÁRIPĂ, aripi, s.f. 1. Organ al păsărilor, al unor insecte şi al unor mamifere, care serveşte la zbor. ♢ expr. A căpăta (sau a prinde) aripi = a căpăta independenţă, curaj; a începe să se înflăcăreze, să se entuziasmeze. A da (cuiva) aripi = a… … Dicționar Român
de — DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de şi introduce o propoziţie concesivă) Cu toate că, deşi, şi dacă. Obraznicul, şi de i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ … Dicționar Român
asfinţi — ASFINŢÍ, pers. 3 asfinţeşte, vb. IV. intranz. (Despre aştri) A apune, a scăpăta. ♦ fig. A merge spre declin. – A3 + sfânt. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98 A asfinţi ≠ a răsări Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Antonime ASFINŢÍ vb … Dicționar Român
companie — COMPANÍE1, companii, s.f. 1. Tovărăşie, însoţire. ♢ Damă (sau doamnă) de companie = persoană angajată să îngrijească de o persoană bătrână sau bolnavă sau ca să i ţină de urât. 2. Grup mic de persoane care şi petrec vremea împreună; societate. 3 … Dicționar Român
des — DES1 (Înaintea vocalelor şi consoanelor sonore, în forma dez ) Element de compunere cu sens privativ, care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. [var.: dez , dis ] – lat. dis , fr. des . Trimis de gudovan, 28.04 … Dicționar Român
deştepta — DEŞTEPTÁ, deştépt, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) trezi din somn. ♦ A (se) trezi din letargie, dintr o stare de amorţeală, de visare etc.; p. ext. a reveni sau a face să revină la viaţă. 2. refl. (Despre sentimente, dorinţe, idei etc.) A se ivi … Dicționar Român
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român
la — LA1 prep. a. I. (Introduce complemente circumstanţiale de loc sau atribute care arată locul) 1. (Complementul indică direcţia sau ţinta unei mişcări, a unei acţiuni) S a dus la el. 2. (Complementul indică limita în spaţiu) Apa i a ajuns la umeri … Dicționar Român
rấnză — rînză ( ze), s.f. – 1. Ament, mîţişor, mugur etc. – 2. (Bucov.) Franjuri care ornează punga de tutun. – 3. Pipotă. – 4. Cheag. – 5. Stomac în general. – var. Olt., Trans. rînsă (sensul 1). Mr. arînză. Cuvînt foarte discutat, la care se consideră… … Dicționar Român
îmbia — ÎMBIÁ, îmbíi, vb. I. tranz. şi refl. recipr. A (se) îndemna (stăruitor) să facă sau să primească ceva; a (se) invita, a (se) pofti. ♦ refl. (Rar) A se lăsa poftit. ♦ tranz. fig. A atrage. [pr.: bi a] – Probabil lat. *inviare. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
