turcism

  • 1turcism — TURCÍSM, turcisme, s.n. Element lexical (sau de limbă) împrumutat (fără necesitate şi fără a se fi asimilat) din limba turcă. – Turc + suf. ism. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  turcísm s. n., pl. turcísme Trimis de siveco,… …

    Dicționar Român

  • 2Turcism — Tur cism, n. A mode of speech peculiar to the Turks; a Turkish idiom or expression; also, in general, a Turkish mode or custom. Same as {Turkism}. [1913 Webster] …

    The Collaborative International Dictionary of English

  • 3turcism — noun ( s) Usage: usually capitalized Etymology: Medieval Latin turcus Turkish + English ism obsolete : turkism …

    Useful english dictionary

  • 4zulum — ZULÚM, zulumuri, s.n. (Turcism înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZULÚM, zulumuri, s.n. (Turcism înv.) 2. Răscoală, răzvrătire, revoltă. (din tc. zülüm, prin interm. sb. zulum) …

    Dicționar Român

  • 5Turkism — Turk ism, n. A Turkish idiom or expression; also, in general, a Turkish mode or custom. Same as {Turcism}. [Webster 1913 Suppl.] …

    The Collaborative International Dictionary of English

  • 6aferim — AFERÍM interj. (Turcism înv.) Foarte bine, bravo! – Din tc. aferim. Trimis de spall, 15.03.2002. Sursa: DEX 98  AFERÍM interj. v. bine, bravo, perfect. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  aferím interj …

    Dicționar Român

  • 7ajutor — AJUTÓR, OÁRE, ajutori, oare, s.m. şi f., s.n. 1. s.m. şi f. Persoană care ajută pe alta într o activitate oarecare (secundând o şi subordonându i se). 2. s.n. Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistenţă… …

    Dicționar Român

  • 8amendă — AMÉNDĂ, amenzi, s.f. Pedeapsă în bani. – Din fr. amende. Trimis de ana zecheru, 09.04.2003. Sursa: DEX 98  AMÉNDĂ s. penalitate, penalizare, (rar) penalizaţie, (înv. şi pop.) gloabă, (înv. şi reg.) ştraf, (prin Transilv.) birşag, dârdală, (înv.) …

    Dicționar Român

  • 9angajament — ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care… …

    Dicționar Român

  • 10arhivă — ARHÍVĂ, arhive, s.f. 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituţii, unui oraş etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2. Birou, cameră, instituţie etc. unde se păstrează asemenea acte. – Din fr. archives. Trimis de romac,… …

    Dicționar Român