inoculare

  • 1inoculare — INOCULÁRE, inoculări, s.f. Acţiunea de a inocula şi rezultatul ei; inoculaţie. – v. inocula. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INOCULÁRE s. v. vaccinare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  inoculáre s. f. (sil. mf. in ) …

    Dicționar Român

  • 2inoculare — v. tr. [dal lat. inoculare innestare a occhio ] (io inòculo, ecc.). 1. (med.) [introdurre nell organismo una sostanza, in genere per iniezione o mediante piccole incisioni sulla cute: i. un farmaco, un vaccino ] ▶◀ infiltrare, iniettare. 2. (fig …

    Enciclopedia Italiana

  • 3inoculare — i·no·cu·là·re v.tr. (io inòculo) 1a. TS med. introdurre in un organismo mediante inoculazione: inoculare un siero, un virus Sinonimi: iniettare. 1b. CO di un animale, iniettare col morso o con la puntura: la vipera inocula veleno Sinonimi:… …

    Dizionario italiano

  • 4inoculare — {{hw}}{{inoculare}}{{/hw}}v. tr.  (io inoculo ) 1 (med.) Introdurre liquidi contenenti germi o le loro tossine nell organismo, a scopo profilattico o terapeutico e a scopo sperimentale. 2 (fig.) Insinuare un sentimento riprovevole: inoculare l… …

    Enciclopedia di italiano

  • 5inoculare — v. tr. 1. (med.) iniettare, introdurre, trasfondere 2. (agr.) innestare a occhio 3. (fig.) insinuare, ispirare, suscitare, suggerire CONTR. togliere, liberare …

    Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • 6inoculer — [ inɔkyle ] v. tr. <conjug. : 1> • 1723; angl. to inoculate; lat. inoculare « greffer en écusson », de oculus « œil, bourgeon » 1 ♦ Méd. Introduire dans l organisme par inoculation (les germes d une maladie). Il se fit une piqûre « qui lui… …

    Encyclopédie Universelle

  • 7inocular — (Del lat. inoculare, injertar.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 MEDICINA Transmitir accidental o voluntariamente en el organismo agentes patógenos o toxinas, con fines terapéuticos o experimentales: ■ se le inoculó la hepatitis. 2 Dar un mal… …

    Enciclopedia Universal

  • 8Inokulation — In|oku|la|ti|on 〈f. 20〉 1. Einimpfung 2. 〈Bot.〉 Aufpfropfung 3. 〈Med.〉 Impfung * * * In|oku|la|ti|on, die; , en [lat. inoculatio = das Okulieren, zu: inoculare, ↑ inokulieren] (Med.): 1 …

    Universal-Lexikon

  • 9inokulieren — in|oku|lie|ren 〈V. tr.; hat〉 1. einimpfen 2. 〈Bot.〉 aufpfropfen 3. 〈Med.; früher〉 Krankheitserreger inokulieren absichtlich übertragen; →a. impfen [<lat. inoculare] * * * in|oku|lie|ren <sw. V.; hat [lat. inoculare = einpflanzen, zu: oculus …

    Universal-Lexikon

  • 10okulieren — oku|lie|ren 〈V. tr.; hat; Bot.〉 durch Einsetzen von Augen veredeln (Obstbäume, Sträucher) [<lat. inoculare; zu oculus „Auge, Knospe“] * * * oku|lie|ren <sw. V.; hat [nlat. für gleichbed. lat. inoculare, ↑ inokulieren] (Gartenbau): veredeln …

    Universal-Lexikon