alesatura
1alesătură — ALESĂTÚRĂ, alesături, s.f. Procedeu de ornamentare a ţesăturilor populare româneşti prin separarea şi îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală şi de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin… …
2alesatura — a·le·sa·tù·ra s.f. TS mecc. finitura di un foro per regolarne il diametro, eseguita con strumenti meccanici Sinonimi: alesaggio. {{line}} {{/line}} DATA: 1952 …
3alesatura — {{hw}}{{alesatura}}{{/hw}}s. f. Operazione dell alesare …
4alesatura — pl.f. alesature …
5alesatura — s. f. (mecc.) alesaggio, calibratura, lamatura …
6alesaggio — a·le·sàg·gio s.m. TS mecc. 1. diametro interno del cilindro di un motore 2. → alesatura {{line}} {{/line}} DATA: 1913. ETIMO: cfr. fr. alésage …
7alesatoio — a·le·sa·tó·io s.m. TS mecc. utensile per eseguire l alesatura Sinonimi: alesatore, calibratoio. {{line}} {{/line}} DATA: 1955 …
8alesatore — a·le·sa·tó·re s.m. TS mecc. 1. chi esegue l alesatura 2. → alesatoio {{line}} {{/line}} DATA: 1919 nell accez. 2 …
9alesatore — {{hw}}{{alesatore}}{{/hw}}s. m. 1 Utensile metallico di forma cilindrica allungata con taglienti, impiegato per alesare. 2 (f. trice) Operaio addetto all alesatura …
10alesatrice — {{hw}}{{alesatrice}}{{/hw}}s. f. Macchina utensile che esegue l alesatura facendo avanzare lentamente nel foro l alesatore dotato di moto rotatorio …
- 1
- 2
